Prima pagină » Știri politice » Marcel Boloș acuză o răstălmăcire „TOXICĂ” a propunerilor sale fiscale: „Refuz să cred că dacă eşti candidat la prezidenţiale uiţi instant legea”

Marcel Boloș acuză o răstălmăcire „TOXICĂ” a propunerilor sale fiscale: „Refuz să cred că dacă eşti candidat la prezidenţiale uiţi instant legea”

Ministrul Finanţelor Publice, Marcel Boloş / Sursa foto: Facebook

Otilia Serescu

Publicat: 06/08/2024, 08:44

Ministrul Finanţelor Publice, Marcel Boloș, și-a exprimat nemulțumirea față de modul în care propunerile și intențiile sale sunt distorsionate și folosite pentru dezinformare. El a subliniat că partidele politice îi reproșează că nu a prezentat aceste propuneri la nivel politic, punând întrebarea: „Ce doriţi: consultare cu partidele sau cu mediul de afaceri?”.

Boloș a evidențiat necesitatea modernizării sistemului fiscal și creșterii veniturilor la buget, menționând creanțele neîncasate de 175 miliarde lei și diversele gap-uri fiscale. El a accentuat că introducerea de noi taxe nu este o soluție viabilă și a criticat pe cei care răstălmăcesc intențiile sale pentru a-și urmări propriile interese politice.

Ministrul a subliniat că proiectele sale au fost discutate cu mediul de afaceri și sunt menite să protejeze interesele publice. Boloș a detaliat măsuri precum condiționarea tranzacțiilor imobiliare de achitarea obligațiilor fiscale și introducerea opțională a unui „CNP fiscal” pentru combaterea evaziunii.

Boloș a respins acuzațiile privind implementarea „peste noapte” a sistemului e-Factura și a explicat reducerea plafoanelor în numerar pentru cei care nu își achită taxele. În final, ministrul a subliniat necesitatea depășirii momentelor de blocaj și implementarea unor politici fiscale moderne pentru dezvoltarea pe termen lung a României.

Mesajul complet transmis de Marcel Boloș

„Atunci când ești ministrul Finanțelor și ai în față 175 miliarde lei creanțe neîncasate la buget, un GAP TVA de 32 miliarde lei, un GAP de impozit pe venit de 19 miliarde lei, un GAP la contribuțiile sociale de 53 miliarde lei, îți pui în permanență întrebarea: ce este corect de făcut pentru ca mediul de afaceri și popoluația să nu aibă parte de noi și noi sarcini fiscale?

Pentru că introducerea de noi taxe NU este o soluție.

Țopăiala aceasta a pseudoprofesioniştilor pe măsurile fiscale, fie ei oameni politici sau veritabili consultanți fiscali, face un mare rău României în relația cu Comisia Europeană, care dă imaginea unei degringolade în angajementul ferm si fără echivoc de consolidare fiscal bugetar pe care România trebuie să îl urmeze în următorii 7 ani.

Măsurile propuse NU se adreseaza contribuabililor corecţi şi cinstiți. Lor tuturora LE PORT UN RESPECT PROFUND şi le CER SCUZE DACĂ SUNT AFECTAȚI!

În același timp, te uiți în jur cum unii aleg să răstălmăcească în mod toxic intențiile și prevederile unor propuneri pentru a-și urmări propriile interese politice și pentru a induce în eroare opinia publică.

În loc să contribuie constructiv la dezbaterea publică și să propună soluții viabile, preferă să recurgă la denigrarea mea personală și dezinformare. Aceasta este o dovadă clară a lipsei de responsabilitate și a incapacității de a oferi alternative reale și constructive pentru problemele cu care se confruntă România.

Vă dau câteva exemple concrete în beneficiul clar al mediului de afaceri corect și cinstit:

1. Am publicat în dezbatere un proiect de act normativ pentru modificarea codului de procedură fiscală. Proiect pe care l-am discutat cu mediul de afaceri înainte să îl urcăm pe site-ul instituției și de la care încă primim feedback. Le mulțumesc pe această cale.

Una dintre prevederi spune că tranzacțiile pentru clădiri, terenuri și mijloace de transport sunt condiționate de achitarea obligațiilor vânzătorului față de ANAF (TVA, impozit pe venit, contribuții sociale). O astfel de prevedere există deja de mult timp, pentru achitarea obligațiilor la bugetele locale. Refuz să cred că dacă ești candidat la prezidențiale uiți instant legea cu care trebuie să lucrezi în fiecare zi.

Atenție! Vânzătorul nu este obligat să își achite datoriile 𝐈̂𝐍𝐀𝐈𝐍𝐓𝐄 (𝐚𝐬̦𝐚 𝐜𝐮𝐦 𝐬𝐞 𝐢̂𝐧𝐭𝐚̂𝐦𝐩𝐥𝐚̆ 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐨𝐛𝐥𝐢𝐠𝐚𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐥𝐚 𝐛𝐮𝐠𝐞𝐭𝐮𝐥 𝐥𝐨𝐜𝐚𝐥), 𝐜𝐢 𝐨 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐟𝐚𝐜𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐛𝐚𝐧𝐢𝐢 𝐨𝐛𝐭̦𝐢𝐧𝐮𝐭̦𝐢 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐛𝐮𝐧𝐮𝐥 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐟𝐚𝐜𝐞 𝐨𝐛𝐢𝐞𝐜𝐭𝐮𝐥 𝐯𝐚̂𝐧𝐳𝐚̆𝐫𝐢𝐢. Este o măsură de responsabilitate fiscală și de respectare a legii, care protejează interesele publice ale tuturor celor care își plătesc corect taxele.

Într-o democrație funcțională, protejarea drepturilor individuale trebuie să fie echilibrată cu respectarea legii și a responsabilităților față de comunitate. Invocarea dreptului la proprietate ca argument împotriva acestei măsuri reflectă o înțelegere limitată a principiilor de drept.

2. Au tot răspândit ideea că „CNP-ul fiscal” pe care îl avem in vedere înseamnă că vrem să știm tot ce-și cumpără românii.

Scrie clar în proiectul de act normativ că 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐨 𝐦𝐚̆𝐬𝐮𝐫𝐚̆ 𝐎𝐏𝐓̦𝐈𝐎𝐍𝐀𝐋𝐀̆. 𝐍𝐮 𝐯𝐚 𝐨𝐛𝐥𝐢𝐠𝐚 𝐍𝐈𝐂𝐈𝐎𝐃𝐀𝐓𝐀̆ 𝐬𝐭𝐚𝐭𝐮𝐥 𝐩𝐞 𝐜𝐢𝐧𝐞𝐯𝐚 𝐬𝐚̆ 𝐢̂𝐬̦𝐢 𝐭𝐫𝐞𝐚𝐜𝐚̆ 𝐂𝐍𝐏-𝐮𝐥 sau orice altă formă de identificare pe facturi/ bonuri. Nu ne interesează ce își cumpără oamenii, mereu ne-a interesat doar să restrângem pe cât posibil canalele prin care se face evaziune fiscală.

CNP-ul fiscal ne va ajuta să introducem un sistem prin care românii care cer bonul fiscal la anumite servicii și magazine, precum coafor, service auto sau magazine de cartier (acolo unde este evaziune mare), să poată primi reduceri de taxe și chiar și sume de bani înapoi.

Acestă măsură este în beneficiul oamenilor de afaceri corecți şi cinstiți. Pentru ca cei certați cu legea și cei care fac evaziune fiscală 𝐬𝐚̆ 𝐟𝐢𝐞 𝐝𝐞𝐭𝐞𝐫𝐦𝐢𝐧𝐚𝐭̦𝐢 𝐝𝐞 𝐜𝐮𝐦𝐩𝐚̆𝐫𝐚̆𝐭𝐨𝐫𝐢 𝐬𝐚̆ 𝐞𝐦𝐢𝐭𝐚̆ 𝐛𝐨𝐧𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐟𝐢𝐬𝐜𝐚𝐥𝐞. Acești competitori neloiali sunt primii dușmani ai mediului de afaceri corect și cinstit.

3. Spun că e-Factura și măsurile ce țin de digitalizarea sistemului fiscal au fost introduse peste noapte. Știm cu toții că am introdus o perioadă de șase luni de acomodare, când nu s-au aplicat sancțiuni pentru cei care nu au folosit sistemul.

4. 𝐀𝐦 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐮𝐬 𝐫𝐞𝐝𝐮𝐜𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐥𝐚𝐟𝐨𝐚𝐧𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐢̂𝐧 𝐧𝐮𝐦𝐞𝐫𝐚𝐫 𝐃𝐎𝐀𝐑 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐜𝐞𝐢 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐍𝐔 𝐢̂𝐬̦𝐢 𝐚𝐜𝐡𝐢𝐭𝐚̆ 𝐢𝐦𝐩𝐨𝐳𝐢𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐬̦𝐢 𝐭𝐚𝐱𝐞𝐥𝐞 𝐬̦𝐢 𝐀𝐔 𝐏𝐎𝐏𝐑𝐈𝐑𝐈 𝐩𝐮𝐬𝐞 𝐩𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐭. Deci rău platinicii care fentează statul. Ce este rău în asta? Să rămânem în continuare cu 175 miliarde lei creanțe neîncasate? Să ne uităm neputincioși la evazioniști? Să nu uităm că doar de aici vin banii de salarii pentru profesori, salariile pentru medici, banii pentru pensii, banii pentru autostrăzi și multe ale proiecte adresate românilor.

Imi reproșează partidele politice că nu am prezentat la nivel politic aceste măsuri, adresate celor din mediul de afaceri obișnuiți cu neplata impozitelor și taxelor.

Îi rog frumos să aibă decența necesară și să aibă răbdare pentru a finaliza procesul de consultare cu reprezentanții mediului de afaceri pe care deja l-am început, pentru că lor li se adresează în primul rând. Apoi, concluziile acestor consultări vor fi prezentate celor în drept pentru a lua deciziile. Ce doriți până la urmă? Consultare cu partidele sau cu mediul de afaceri?

Momentele acestea trebuie depășite. Nu putem sta într-un blocaj permanent. România are nevoie de un sistem fiscal modern, politici publice raționale, de o restructurare de cheltuieli publice, de luptă continuă cu evaziunea fiscală, dar și de o utilizare eficientă a banilor publici destinați românilor.

Procesul de consolidare fiscală și eforturile pe care le face acum Guvernul României nu trebuie batjocorite de interesele meschine ale unor oameni care se doresc a fi oameni de STAT.

România are nevoie de soluții corecte și viabile pentru a asigura o dezvoltare pe termen lung, dar și de oameni de STAT înțelepți pentru a-i folosit eficient resursele”, a scris Boloș, pe Facebook.